Cuprinsul paginii :
1.Mediul
2.Respiratia
3.Forma pestilor
4.Solzii
5.Miscarea si echilibrul
6.Vezica inotatoare(besica)
7.Hranirea
8.Reproducerea la pesti.
9.Hibridarea(corcirea)
10.Migratia
11.Simturile
1. Mediul. Pestii - dupa cum stie toata lumea - traiesc in apa,aceasta masa lichida si densa,ce le supune intreaga lor viata,din primele clipe,de-a lungul luptei lor pentru existenta si perpetuarea speciei si pana la moartea lor.Fiind un mediu strain de acela in care traim,dar,sa nu uitam,leaganul vietii pe Terra,cercetarea apelor i-a incitat in permanenta pe oamenii de stiinta si astfel au putut sa lamureasca,in buna parte,influentele ce le exercita apa asupra vietii pestilor.
In mod gresit,multi cred ca pestele este un animal ce are sangele rece.Adevarul este ca sangele sau are intotdeauna temperatura apei in care se afla scufundat.Aceasta temperatura si mai ales,desele ei variatii au o mare inraurire asupra tuturor fazelor vietii pestelui.Asa,de pilda,o scadere sau ridicare brusca a temperaturii apei produce in organismul sau un dezechilibru,o schimbare profunda fiziologica,schimbare ce uneori ii poate provoca chiar moartea.
Oscilatiile temperaturii apei genereaza modificari importante si in dispozitia de hranire a pestelui.
Fiecarei specii ii corespunde o temperatura anumita,cand se hraneste intensiv(optim de hranire).
De exemplu,pastravul nu mananca deloc intre 1*C si 2*C sau vara,pe calduri prea mari,ce depasesc 20*C; optimul lui de hranire este intre 12*C si 15*C.
Crapul nu se mai hraneste sub 8*C si peste 30*C,iar sub 4*C,cade intr-o stare de toropeala.
Iarna,cand temperatura apei scade sub o anumita limita,o mare parte dintre pestii de apa dulce lancezesc, se ingroapa in namolul format pe fundul lacului si nu se mai hranesc deloc,intrand in asa numitul somn de iarna.
2.Respiratia.Ca orice animal,pestii isi primesc sangele prin respiratie,luand insa direct din apa oxigenul de care au nevoie.Organele cu ajutorul carora respira se numesc branhii(gresit numite urechi).Cantitatea de oxigen necesara,difera de la o specie la alta.Pastravul se simte bine intr-o apa continand 7-8 cmc oxigen la litru,dar moare intr-o apa avand numai 3-5 cmc/litru;crapul se multumeste cu o concentratie de 3-4 cmc/litru,dar la 2 cmc/litru da semne de asfixie si nu mai mananca.
Cu cat o apa este mai rece,cu atat continutul ei in oxigen este mai mare.
Inghetul prelungit poate provoca mortalitatea pe scara intinsa,daca nu se iau din vreme masuri,pentru deschiderea de copci in gheata,astfel incat sa se aereze apa saracita de oxigen din cauza putrezirii bradisului si a vegetatiei acvatice.
3.Forma pestilor.In mod obisnuit,forma corpului este alungita,fuziforma,mai mult sau mai putin turtita lateral.Ea varieaza in functie de specie.In general,cei ce-si duc viata mai mult spre fund(caracuda,platica,etc.),au corpul mai latit decat altii,buni inotatori(pastravul,stiuca,etc.),cu o silueta aerodinamica si mai putin aplatizata.
Corpul este acoperit,peste invelisul de solzi,cu o materie lipicioasa-vascoasa,numita mucus,care are rol protector.De obicei, pestii ce traiesc in apele maloase si statatoare ca,de pilda,linul,au stratul de mucus mult mai gros decat al celor din apele curgatoare(pastravul,lipanul,etc.).Mucusul ii apara in special contra diferitelor boli infectioase.
4.Solzii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu